Pentru mine a fost cea mai frumoasă zi de până acum, pentru alții, a fost doar un nou subiect de discuție. Dar, așa cum v-am promis, mă așez un pic să vă aștern câteva cuvinte și să vă dezvălui totul despre cununia mea civilă și religioasă, despre cum de la Banias Mirela Elena părăsită de iubitul ei în Sezonul 4 de la Insula Iubirii, am devenit o soție iubită și respectată.

În primul rând, să lămurim un lucru. Da, am afirmat în urmă cu câteva luni că am făcut cununia civilă, însă asta doar pentru a scăpa cât mai repede de gura lumii care în loc să se axeze pe aspecte pozitive ale vieții, caută doar polemici. Așa că, toate speculațiile de atunci, am ales să le domolesc astfel. Oricum, viața mea privată nu este de nasul nimănui și nici nu voi permite să fie. Familia, prietenii apropriați și cei care ne cunosc știu ce trebuie să știe, și doar asta contează. Așa că pentru a trece peste faptul că pentru mine Florin a fost soțul meu încă de când am simțit siguranța în el, și l-am numit așa și în Social Media, v-am făcut nazul cu căsătoria. Nu mi-a trebuit hârtii și nici binecuvântare să îl numesc așa. Însă toate la timpul lor.

Ne-a ajuns și această zi, cea în care am spus DA, atât în fața primarului, cât și în fața lui Dumnezeu. A fost un DA spus doar în fața părinților, a copiilor și a nașilor, așa că nimeni altcineva nu a știut ce avea să se întâmple weekendul trecut și nici nu am fi vrut să știe, căci am dorit să fie un moment intim, un moment pe care să îl trăim cu sufletul și nu cu stresul organizării unui eveniment în toată regula. Pe această cale, le mulțumim tuturor celor care au înțeles acest lucru, și chiar dacă ar fi vrut din tot sufletul să ne fie alături, ne-au respectat decizia.

Cununia a avut loc în Dej, cu ajutorul primarului de acolo, căruia îi mulțumim din suflet pentru toate cuvintele frumoase. Apoi, ne-am urcat în mașini și am pornit spre Suceava. De ce acolo?

Iarna care tocmai a trecut, ne-a dus pentru prima data împreună pe acele meleaguri, la ski. În apropriere se afla Schitul lui Ioan Iacob Hozevitul, așa că prin nămeți și temperaturi scăzute, am făcut tot posibilul să ajungem acolo. Încă de la prima vedere, am hotărât că acela va fi locul în care sufletele noastre se vor uni pe vecie. Și așa a fost.

Am pornit spre Suceava și în câteva ore am ajuns acolo. Măicuțele ne-au întâmpinat cu multă iubire și emoție, iar preotul a ținut cea mai frumoasă slujbă de logodnă. Le mulțumim tuturor pentru momentele de vis pe care le-am trăit, căci nu a existat moment în care pielea mea să nu fie ridicată pe mâini.

Cât despre petrecere, vă spun sincer nu a fost una. Dar a fost o masă luată împreună cu părinții, copiii și nașii noștri, care din cauza timpului scurt, abia au apucat să se pregătească cu daruri.

Le mulțumim tuturor care au luat parte la cele mai frumoase momente din viața noastră, iar pentru cei care au vrut să ne fie alături dar nu le-am oferit ocazia, stați liniștiți, căci punem la cale o petrecere pe cinste!

Vă pup, și nu uitați, orice întrebare o aștept pe Instagram!